Afecțiuni comune în rândul adolescenților

1. Leziuni carioase

Prevalența cariei la tineri este diferitǎ de la o țară la alta, de la un continent la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceleiaşi tǎri. Astfel, în țǎrile vest europene DMFT la 12 ani a scǎzut de la 4,5 în anul 1980 la 2 în anul 1998 și la 1,5 în 2000. În Europa, variațiile de distribuție a cariei dentare sunt semnificative şi ele reflectǎ dependența stǎrii de sǎnǎtate dentarǎ de factori cum sunt:

• economia statului,
• legislația sistemului de sǎnǎtate,
• obiceiurile alimentare,
• gradul de culturǎ a populației,
  
• mediul înconjurǎtor.

Se constată astfel că în țările europene dezvoltate economic prevalența cariei dentare la copii a scǎzut cu 50% în ultimele douǎ decenii, în timp ce în țǎrile în curs de dezvoltare, ca România, DMFT la 12 ani a crescut de la 3,1 în anii 1982-1989 la 4 în 1992. Această modificare poate fi pusă pe seama schimbǎrii obiceiurilor alimentare în România dupǎ 1990, cu creșterea consumului de alimente și băuturi cu un conținut crescut de zahǎr.

Suprafețele dentare neafectate la vârsta copilăriei sau adolescenței pot fi supuse riscului afectǎrii prin carie în prima perioadǎ a vârstei adulte, datoritǎ modificǎrilor comportamentale specifice. Astfel, odată cu terminarea studiilor și începutul unui trai independent, adulții tineri își schimbǎ obiceiurile alimentare: mesele regulate cu consum echilibrat de elemente nutritive lipsesc, fiind înlocuite de mâncăruri “fast food”. În contextul unui consum energetic crescut, absența meselor regulate poate duce la un consum alimentar frecvent, în cantitǎți mici, pe parcursul întregii zile. Acest nou tipar nutrițional nu acordǎ timp suficient acțiunii mecanismelor de neutralizare a atacului acid și a desfăşurǎrii proceselor de mineralizare.

La tineri este crescut consumul de bǎuturi rǎcoritoare dulci și acidulate. Majoritatea tinerilor dezvoltǎ obiceiuri vicioase, ca fumatul, iar femeile tinere pot consuma medicamente anorexigene (pentru reducerea apetitului) care reduc secreția salivarǎ și capaciatea tampon a salivei.Tinerii care desfășoară activități sportive prelungite se deshidrateazǎ şi din acest motiv consumă multe bǎuturi rǎcoritoare. Bǎuturile rǎcoritoare ,,sportive” au ca sursă principalǎ de energie zahǎrul şi un pH scǎzut.

Analiza datelor epidemiologice aratǎ cǎ în rândul tinerilor de astǎzi caria dentarǎ se concentreazǎ numai la un anumit segment al populației. Evoluția cariei în smalț este mult mai lentǎ decât se presupunea în urmǎ cu 15 ani și are tendințǎ de stagnare. Leziunile în smalț rǎmân neschimbate timp de 3-4 ani, dar existǎ și categorii de populații care prezintǎ o ratǎ a progresiei cariei de 8 ani.

2. Erupția întârziatǎ a molarilor de minte

Erupția întârziată a molarilor de minte se asociazǎ cu:

• complicații inflamatorii: pericoronarite (afecțiune care apare atunci când molarul de minte nu iese complet din gingie), gingivo-stomatite odontiazice (inflamație care afectează gingiile și mucoasa orală în timpul erupției dentare), adenite acute sau subacute (inflamații ale glandelor limfatice care apar brusc și pot fi cauzate de infecții bacteriene sau virale), adenite cronice submandibulare sau subangulomandibulare (inflamații dureroase ale ganglionilor limfatici care se găsesc sub maxilar și în zona unghiului maxilarului);
• complicații mecanice: resorbții radiculare (procesul în care rădăcinile dinților încep să se reducă sau să se dizolve treptat), carii, pulpitǎ (infecție sau inflamație a pulpei dentare, care este partea interioară moale a dintelui) sau necrozǎ retrogradǎ ale molarilor doi (afecțiune în care partea din spate a celui de-al doilea molar (dinții din partea din spate a gurii) suferă deteriorări sau moarte celulară), ulcerații ale pǎrților moi (răni deschise sau leziuni care afectează țesuturile moi din gură, cum ar fi interiorul obrajilor, gingiile sau limba);
• înghesuiri frontale terțiare.

3. Disfuncția articulației temporo-mandibulare

Vârsta de debut a simptomatologiei articulare este situatǎ de multe ori în prima tinerețe, dupǎ care, de obicei chiar în absența tratamentului, tendința este de ameliorare şi de reducere a frecvenței episoadelor acute.

4. Manifestǎri acute orale ale unor infecții virale

La adolescenții și adulții tineri pot apărea mai frecvent afecțiuni virale produse de virusurile herpes simplex tip I și Epstein-Barr, caracterizate prin alterarea stǎrii generale și modificǎri locale specifice.

La DentalCare Sîrbu, tinerii pot păși cu încredere în cabinetele noastre pentru a trata orice diagnostic ce îl prezintă. Programează o consultație.